Cazuri succesive ridică suspiciuni privind climatul educațional

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar instituțiile școlare au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și propice învățării. În acest context, fenomenele de bullying, în special cele de natură psihologică, necesită o abordare riguroasă și o reacție instituțională transparentă. Fără o monitorizare adecvată și o comunicare deschisă între părți, astfel de situații pot persista, afectând negativ dezvoltarea emoțională și socială a elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield International College

O investigație recentă documentează acuzațiile formulate de mai mulți părinți împotriva învățătoarei Gabriela Irimia, care coordonează o clasă de a III-a în cadrul Școala Questfield Pipera. Reclamațiile se referă la un presupus climat educațional toxic, caracterizat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare, lipsă de supraveghere și stigmatizare a unor elevi. Aceste aspecte au fost aduse în atenția publicului printr-un articol detaliat, bazat pe documente și mărturii ale familiilor afectate, disponibile în [articolul original de investigație](https://republicals.ro/stiri-investigatii/gabriela-irimia-invatatoare-la-questfield-international-college-acuzatii-grave-ale-parintilor-privind-abuz-psihologic-si-lipsa-de-supraveghere-intr-o-clasa-de-a-iii-a/).

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt adesea alese pentru promisiunea unui mediu educațional superior: clase restrânse, atenție personalizată și siguranță pentru elevi. Conform declarațiilor părinților, situația din clasa coordonată de Gabriela Irimia contravine acestor standarde. Ei susțin că supravegherea elevilor este insuficientă, iar procesul educațional este frecvent întrerupt sau inexistent. Lipsa unor lecții structurate și a unei conduceri ferme a clasei ar genera un mediu haotic, care afectează calitatea învățării.

Semnale timpurii: frica și demotivarea elevilor

Părinții au raportat că elevii au început să manifeste semne de anxietate și confuzie, revenind acasă speriați și demotivați. Un element remarcat a fost desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor și al cadrului didactic, ceea ce, potrivit familiilor, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acelui copil. Această practică a fost percepută ca o formă de bullying psihologic, cu impact asupra relațiilor dintre elevi.

Blocajul comunicării și reacțiile instituției

În urma sesizărilor repetate, reprezentanții părinților au întâmpinat o atitudine defensivă din partea învățătoarei, iar dialogul constructiv s-a transformat în confruntări verbale, conform mărturiilor disponibile. Conducerea școlii nu a oferit un răspuns oficial până la momentul publicării articolului. De asemenea, nu există dovezi publice privind implementarea unor măsuri concrete de remediere sau evaluare internă ca urmare a acestor sesizări.

Nivelul educațional și rezultatele școlare

Pe lângă aspectele de natură psihologică, părinții semnalează un nivel scăzut al performanțelor școlare. Rezultatele elevilor la testele naționale din anul anterior sunt descrise ca sub nivelul așteptat, cu un procent redus de elevi care ating standardele minimale. Această situație ridică întrebări legate de eficiența procesului educațional din clasa respectivă.

Lipsa supravegherii și gestionarea conflictelor între elevi

Conform declarațiilor părinților, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi ignorate, ceea ce a contribuit la instalarea unui climat tensionat și haotic. Limbajul agresiv și comportamentele inadecvate ar fi devenit o constantă, fără intervenția cadrului didactic pentru a restabili ordinea și siguranța în clasă.

Aplicarea pedepsei și impactul psihologic asupra copiilor

Familiile reclamă utilizarea unor pedepse arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Aceste măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, cu potențial de afectare a dezvoltării emoționale. Totodată, unele metode de comunicare folosite de învățătoare sunt considerate manipulatoare, determinând elevii să-și nege propriile percepții, conform relatărilor părinților.

Reacția instituțională și solicitările familiilor

În ciuda numeroaselor reclamații verbale și scrise, conducerea Questfield International College nu a făcut publice detalii privind evaluările interne sau măsurile luate pentru remedierea situației. Părinții solicită implementarea unor proceduri clare, inclusiv:

evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor și intervenția promptă în conflicte;
training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri transparente pentru sesizări și un sistem de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Concluzii și responsabilitatea instituțională

Cazul prezentat evidențiază o serie de probleme grave, documentate prin reclamații repetate ale părinților, fără o reacție transparentă și eficientă a conducerii școlii. Lipsa unei evaluări psihologice sau pedagogice publice și absența unui plan clar de intervenție indică o întârziere în gestionarea situației, cu potențial impact negativ asupra copiilor. În acest context, rămân deschise multiple întrebări privind măsurile instituționale adoptate și modul în care interesul superior al copilului este protejat în cadrul acestei unități școlare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro